marți, 18 ianuarie 2011

De la fitze la...capitalism


Capitalismul nu este doar un sistem economic bine pus la punct pentru a privilegia clasa politica din intreaga lume, este unealta elitei prin care se incearca dezbinarea oamenilor. Capitalismul este sistemul ce promoveaza inegalitatea intre oameni, pe unii ii imbogateste iar pe altii ii aduce la necaz. Bogatii sunt tot mai bogati, saracii sunt tot mai saraci. Dar in acest material nu vreau sa vorbesc despre capitalism in sensul economic ci despre modul in care influenteaza si corupe. O intrebare la care vreau sa raspund suna cam asa: De ce trebuie ca hainele pe care le purtam sa aiba un nume? 
Nu este de ajuns ca noi, oamenii, ne deosebim si identificam prin nume? Acum si lucrurile neinsufletite au o denumire? Nu era mai bine daca toate hainele se vindeau fara un brand? In caz ca nu v-ati pus niciodata aceasta intrebare, am sa va raspund eu. Pentru noi ar fi fost mai bine insa sistemul capitalist nu este de acord cu acest lucru. Capitalismul nu permite egalitatea intre oameni, ba mai mult, incearca sa scoata ce este mai rau la un om. Din momentul in care s-a trecut la acest sistem diabolic, lumea a inceput sa cada in mandrie: "Cine este mai tare ca mine, ca doar ma imbrac de la z... si am chiloti b.." 
  Atat de rau s-au schimbat lucrurile ca daca nu iti permiti aceste haine scumpe, nu ai  nicio valoare in societate (conteaza eticheta). Mai mult de atat, capitalismul functioneaza ca drogul...te face sa devii dependent si in acelasi timp prost, mai prost si mai prost. Cum altfel iti explici faptul ca iti cumperi haine din materiale sintetice la preturi exorbitante cand valoarea lor reala este de doua hartii de zece mii? Produse fabricate in china, unde este cea mai ieftina mana de lucru, ajung si in hale si in magazine de lux, sub nume diferite pentru a avea preturi diferite. Desi nu arata deloc bine, aceste haine isi justifica pretul prin faptul ca le cumperi de la o firma de care pina si bunica a auzit. Firme care se promoveaza prin tv ca mai apoi sa platesti in pret taxa de promovare. Platesti mai scump pentru ca le-ai dat o sansa, sansa de a le fi client.  " Esti slab si fara boase? Ia-ti blugi de la ... Nu te plac fetele? Adidasii si sapca ... te scapa de virginitate... "  Acestea nu sunt decat metode miselesti prin care capitalismul corupe oamenii zilnic. Poti sa dai oricat de multi bani vrei tu pe aceste haine, nu ma intereseaza, insa problema este ca imbogatim si sustinem niste minti corupte si un sistem bolnav. Ne putem imbraca bine de la orice firma care produce haine din materiale de calitate, fara ca macar sa poarte vreun nume. Stiti oare cati oameni se simt inferiori, zilnic, datorita acestui mic si “neglijabil” fapt? Gandeste-te ca in ultima vreme relatiile inter-umane sunt influentate de haina pe care o imbraci. " Daca porti de la ... faci de 2 ori mai mult sex, daca ai geanta de la ... esti cea mai interesanta fata, esti un model.. (ce mai conteaza ca in pijamale si fara fard esti o mucoasa)". Capitalismul a schimbat modul nostru de a gandi, ne-a facut mai imorali si totodata mai increzuti. A scos tot ce e mai rau la o fiinta umana: mandria, ignoranta si rautatea. Oare cat sa mai traim in minciuna? Te-ai gandit vreodata ca niste nenorociti te manipuleaza prin tot felul de modalitati pentru a-ti lua si banii si sufletul? Te-ai gandit ca tot aceeasi oameni ii exploateaza pe altii si mai mult de atat fac politica unei tari fara a se gandi la consecinte?  Priveste in trecut si compara-l cu ceea ce numim astazi prezent. Atat iti cer! Ignorantii si privilegiatii vor spune ca nu este nimic rau in politica de astazi, insa un om cu capul pe umeri va remarca imediat faptul ca nu se poate trai intr-o societate bazata pe astfel de principii discriminatoare. Imagineaza-ti doar cum arata o societate bazata pe egalitatea intre oameni, o societate de oameni simpli unde nu conteaza ce etichete ai pe tine; atunci cu siguranta ca traim intr-o societate mult mai "sanatoasa". Un prieten in varsta imi spunea odata si abia acum ii dau dreptate: "Nu conteaza ca ai petice si-n cur, conteaza ca esti curat si mirosi bine". Prietenul meu facea referire la toti aceia care , purtand in fiecare zi aceeasi haina pentru ca e de la firma cutare, uita ca mai de pret este sa fii curat si sa mirosi bine. Nu haina face pe om ci invers!  Intr-adevar, si eu dau multi bani pe haine dar asta nu inseamna ca imi cumpar haina respectiva pentru brand, nu am facut treaba asta, dar voi da intotdeauna un ban in plus pentru calitate. Imi place sa am prestanta si sa fiu respectat , ma simt bine daca imbrac o camasa de calitate si miros bine. Dar asta nu inseamna ca trebuie sa dam atat de multa importanta unor lucruri atat de mici. Cand vom reusi sa depasim aceasta mentalitate, atunci poate vom trai si intr-o societate de vis. Si repet, calitatea nu ar trebui sa poarte un nume si sa fie suprataxata! Calitatea nu trebuie sa fie un privilegiu , calitatea o meritam cu totii, pentru ca suntem egali! Oare, dintre tine, cumparatorul, si croitorul care i-a dat o forma si o inalta calitate acelei haine, cine merita mai mult sa poarte acel lucru de calitate? Si de cele mai multe ori se intampla ca, croitorul, sa nu isi permita calitatea, deoarece isi vinde forta de munca, pe bani putini,  unei companii de kkt care isi insuseste profitul ce i s-ar fi cuvenit muncitorului. Ti se mai pare ca traim intr-o lume dreapta? Nu. Tu esti in stare sa schimbi lumea in bine? Te las sa meditezi!  

Adevar, viata si ...de viata

Fara subiecte tabu, fara stiri de kkt ... doar informatie si adevar, cu asta imi propun sa umplu aceasta pagina de blog. Fii atent, caci impreuna cu tine imi propun sa aflu adevarul. Nu accept critica, dar accept ajutorul. Nu cunosc Adevarul dar vreau sa il descopar. Singur nu pot, impreuna putem. De viata?... Un titlu simplu, sugestiv si usor de retinut. Nu am sa vorbesc despre mine, nu te intereseza asta, nu sunt si nici nu vreau sa fiu un model pentru altii. Biblia ne ofera cel mai bun model: pe Mantuitorul!, care iti ofera libertatea de a alege! Am sa incerc sa sciu doar lucruri de mare interes, vitale, sa nu te astepti sa gasesti stirile aici. Sunt direct, taios si la subiect.

joi, 13 ianuarie 2011

Cat de repede trece timpul...

Ma uit in jurul meu si ma intreb: unde s-au dus atat de repede doua decade??? Adica, sper ca ai remarcat si tu ca timpul trece din ce in ce mai repede... Eu...fac diferenta. Problema e cam asa: am iesit la suprafata in anii '80 cand inca mai existau hippie, oameni de moda veche cu conceptii vechi, conformisti, obedienti si foarte conservatori. Inca nu se inventase tranzistorul si ecografia a esuat la mine. Adica, pune-te in situatia maica-mii... isi dorea doar unul, un baiat, pentru ca in familie se nascusera numai fete. Si...poc, exact ca in bancul cu stelea, apar si eu intr-un moment in care nu ma astepta nimeni! Da, ai ghicit, fiindca am iesit doar la 10 minute dupa frate-miu (pe care eu l-am impins afara ca nu mai aveam aer si papica..:p) astia erau sa ma elimine din ecuatie. Dar nu asta era subiectul si am sa ma grabesc sa pun punctul pe i. Ideea e ca , in anii 80 lumea nu era asa avansata tehnologic (mai ales Romania). Nefiind un ecograf in sala de nastere, dupa ce l-a nascut pe frate-miu, maica-mea trebuia sa intre la cutite pentru ca inca avea burta mare si medicii credeau ca are o tumoare. Norocu' meu ca infirmiera a fost mai desteapta ca medicii si m-a prins in momentul in care am iesit fortat... Bun, revin la subiect fratilor - in Romania - nu existau televizoare pe tranzistori, erau televizoare pe tuburi!!! Asa de mult eram in urma fata de azi. Am sa explic intr-un alt material de ce eram atat de in urma, desi se stie ca din cauza ca eram comunisti... Acum 26 de ani se intamplau astea. Ca sa nu mai spun ca blocuri s-au ridicat in provincie dupa cutremurul din '77 deci iti dai seama ca tara asta era plina de case din paianta (lut si paie + cateva lemne). Am trecut prin anii 80 cam inconstient, eram prea mic ca sa discern. Mi-am revenit insa prin anii 90 cand mi-a mai crescut putin pe 'colo si pe dincolo si acum aveam si eu mai mult creier, mai intelegeam una-alta. :)) Si, vorba aia, cate mai faceam in tineretile mele! Prietene, stii cate puteam sa fac in anii 90 in 12 ore? Pai 4 ore de stat cu temele pentru acasa in fata, ma treceau prin 3 stari de plictiseala. Si cred ca in 3 ore de stat in fata blocului cu prietenii aveam timp sa imi fac un bloc intreg de dusmani. Mai si munceam dar iti spun, aveai timp de toate. Acum , sa iti spun cum intelege proletariatul (clasa muncitoare) o zi , de munca: 8 ore in care apuc sa rezolv o grafica pe calculator , ma mai misc putin prin birou, vine ora mesei, s-a facut 18.00, ma duc acasa. Imi raman 6 ore de activitate, ca sa ma mai si odihnesc. Crezi ca reusesc sa mai fac ceva? Nu, dar nu sunt singurul care resimte aceasta accelerare a timpului. Uita-te putin in jurul tau. Ce vezi? Vad oameni grabiti, care au uitat ca viata nu inseamna rutina si stres, vad oameni obedienti, care inca mai cred in democratie. Suntem mai moderni ca nicodata, avem gadgeturi care ne ocupa timpurile dar nu mai avem viata...Incotro ne indreptam? Exista oare un viitor pentru noi? Poate ca e, dar nu mai este unul previzibil. Poate ca ai observat si tu, viata-i un joc de sah. Tu cine esti pe tabla? Despre asta imi propun sa vorbesc ...despre societate, despre noi!